Dmitri Medvedev, fost președinte al Rusiei și actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate, a solicitat direct lui Donald Trump să ordone serviciilor de informații americane eliminarea fizică a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Într-o postare publicată pe platforma X, oficialul de la Kremlin a sugerat că viitorul lider de la Casa Albă ar putea apela la Pentagon și CIA pentru a „corecta o neînțelegere regretabilă” reprezentată de președintele de la Kiev. Această declarație marchează un nou nivel de agresivitate în retorica rusă.
Mesajul transmis de Medvedev se înscrie într-o linie de amenințări repetate, fiind recunoscut la nivel internațional pentru avertizările sale privind declanșarea unui conflict nuclear sau a Celui de-al Treilea Război Mondial. Propagandistul de la Moscova propune ca eliminarea liderului ucrainean să fie orchestrată chiar de către structurile de informații din Statele Unite. Această abordare vizează utilizarea instrumentelor de securitate americane pentru a atinge un obiectiv strategic rus de eliminare a conducerii de la Kiev.
În cadrul declarațiilor sale, Medvedev a susținut că interesele Rusiei pot fi garantate doar prin demonstrarea brutală a forței, având ca scop final insuflarea unei stări de teroare pe continentul european. El a argumentat că este necesară crearea unei „frici instinctive a Europei” în fața unui posibil „masacru de proporții”. Pentru a susține aceste afirmații, oficialul rus a invocat existența unor documente secrete deținute de Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR), utilizate pentru a justifica necesitatea forței.
Fostul președinte rus a lansat și teorii propagandistice, pretinzând că Germania și alte țări europene pregătesc în secret o invazie împotriva Rusiei, scenariu numit de el „Barbarossa 2.0”. Medvedev a atacat frontal Berlinul, susținând că nu a existat o „denazificare reală” a Germaniei după conflagrația mondială. El a acuzat „anglo-saxonii” că au desfășurat o campanie sub sloganul „Pe cei mici să-i spânzurăm, pe cei mari să-i scuzăm”, pentru a proteja foștii conducători ai economiei militare hitleriste.
Aceste declarații agresive apar într-un moment de maximă tensiune între Berlin și Moscova. Germania a desemnat oficial Rusia drept principala amenințare la adresa securității sale naționale și a partenerilor din NATO. În cadrul primei strategii naționale de apărare adoptate de Germania după cel de-al Doilea Război Mondial, autoritățile germane au început deja procesul de pregătire a infrastructurii civile, pentru a putea fi utilizată rapid în cazul unui conflict armat de amploare.
Contextul securității europene este marcat de o creștere a pregătirilor militare pe flancul estic, pe măsură ce statele NATO își revizuiesc strategiile de apărare. Tensiunile dintre Rusia și Occident au dus la o militarizare sporită a discursului diplomatic, transformând acuzațiile de agresiune în instrumente de presiune politică. Această evoluție reflectă o stare de alertă permanentă în cadrul structurilor de apărare ale Uniunii Europene și ale Alianței Nord-Atlantice.
