România dispune de o fereastră de oportunitate critică pentru recuperarea Tezaurului depus la Moscova, utilizând ca pârghie activele rusești imobilizate în Uniunea Europeană. Avocatul Gabriel Zbârcea avertizează că, dacă statul român nu va participa la negocierile privind încheierea războiului din Ucraina cu acest dosar pregătit, șansa de restituire se va pierde definitiv. Procesul depinde de momentul în care se va ajunge la un tratat de pace care va reglementa soarta bunurilor rusești.
Tezaurul nu a fost o donație, ci un depozit cu obligație de restituire, conform protocolului din decembrie 1916. Moscova deține 91,48 tone de aur fin, o sumă evaluată la aproximativ 56,5 miliarde lei, adică 11,8 miliarde USD sau 10,6 miliarde EUR. Această cantitate reprezintă echivalentul a 88% din întreaga rezervă de aur a României. Pe lângă aur, Rusia deține un patrimoniu cultural și arhivistic care necesită restituire în natură.
Argumentele Moscovei privind pierderea bunurilor în revoluție sau nelegitimitatea succesiunii statale sunt infirmate de documente oficiale și de restituirile parțiale efectuate anterior. Federația Rusă a fost acceptată ca stat continuator al URSS, preluând toate obligațiile și activele sale. De asemenea, Rusia s-a angajat prin Avizul APCE nr. 193 din 1996 să soluționeze restituirea bunurilor revendicate de statele membre, recunoscând oficial valoarea documentelor prezentate de România.
Situația s-a schimbat prin rezoluția Parlamentului European din martie 2024 și prin moțiunea de la Consiliul Europei din iunie 2026, care propune utilizarea activelor suverane rusești înghețate. Uniunea Europeană deține cca. 210 miliarde EUR active rusești, majoritatea la Euroclear, imobilizate prin decizie cu majoritate calificată. România solicită ca satisfacerea creanței sale să fie inclusă ca o condiție în orice acord de deblocare a acestor fonduri.
Strategia propusă presupune ca România să acționeze ca o ipotecă de rangul al doilea, oferindu-i prioritate Ucrainei pentru reparații. Obiectivul este ca orice tratat de pace să conțină mecanisme de compensare sau restituire în natură a bunurilor culturale. Este necesară o coordonare între Ministerul de Externe, Finanțe, Banca Națională și alte structuri pentru a documenta și audita creanța, pregătind dosarul pentru negocierile de la Bruxelles și Strasbourg.
În contextul actual, discuțiile despre pace sunt intense, iar președintele Ucrainei, Zelenski, a confirmat o întâlnire la Bruxelles cu reprezentanți UE, SUA și NATO pentru a discuta o propunere de pace cu Rusia. Aceste negocieri vor determina modul în care activele rusești vor fi utilizate pentru reconstrucție sau reparații. Dacă România nu își impune pretențiile în aceste cadre internaționale, riscă să fie ignorată în procesul de reglementare a conflictului.
