România se pregătește să ofere Ucrainei rachete interceptoare din sistemul PATRIOT, în contextul în care stocurile armatei ucrainene sunt aproape epuizate din cauza atacurilor balistice intense ale Rusiei. Decizia, susținută de președintele Nicușor Dan, vine într-un moment în care alte state NATO oferă ajutor, însă există temeri privind vulnerabilitatea frontierelor românești. Discuția se concentrează pe tipul de rachete care vor fi trimise și pe capacitatea de apărare a flancului estic al NATO.
Generalul (r) Virgil Bălăceanu susține că România nu va deveni mai vulnerabilă deoarece, cel mai probabil, vor fi donate rachetele de tip PAC-2, nu cele de ultimă generație, PAC-3. România face parte dintr-un consorțiu care a comandat 1.000 de interceptoare PAC-2 către un producător din Germania, dintre care 200 sunt destinate țării. Această nuanță este esențială, deoarece rachetele PAC-3 rămân în rezerva națională pentru a menține capacitatea de a lovi rachete balistice rusești, precum Iskander.
Există o diferență tehnologică majoră între cele două modele de interceptoare, ceea ce determină strategia de distribuție. Rachetele PAC-3 sunt extrem de eficiente împotriva rachetelor balistice, având o rată de succes de aproximativ 90-95%, în timp ce PAC-2 are o eficiență mai scăzută, situată între 60 și 70%. Din acest motiv, pentru a distruge o țintă cu PAC-2, este necesară lansarea a două sau trei rachete, o caracteristică ce face ca acest model să fie mai potrivit pentru ajutorul extern.
În prezent, România deține o poziție tehnologică avansată în Europa, fiind una dintre puținele țări care dispun de rachete PAC-3. Din cele 32 de state membre NATO, doar cinci țări au acest tip de interceptoare: Polonia, România, Țările de Jos, Germania și Spania. Generalul Virgil Bălăceanu menționează că România ar deține în total circa 170 de rachete PAC-3, păstrându-și astfel capacitatea de a proteja flancul sud-est al NATO chiar și în condiții de conflict direct.
Problema actuală nu vizează instalațiile de lansare, ci cantitatea de rachete interceptoare disponibile, având în vedere consumul masiv în zonele de conflict. Deși România a comandat și plătit șapte baterii Patriot, una dintre acestea a fost deja donată Ucrainei. Strategia de a păstra variantele avansate este utilizată și de Statele Unite, care trebuie să își refacă propriile rezerve de rachete antiaeriene din cauza cererii uriașe și a diminuării stocurilor globale.
Sistemul de apărare antiaeriană este vital pentru protecția spațiului aerian împotriva amenințărilor balistice și a dronelor. În prezent, România se confruntă mai degrabă cu drone în derivă decât cu atacuri balistice directe, situație pentru care nu este necesară utilizarea rachetelor de înaltă performanță PAC-3. Menținerea unui echilibru între ajutorul oferit aliaților și păstrarea rezervelor strategice rămâne prioritatea principală pentru securitatea națională.
