Rusia utilizează mii de înregistrări cu prizonieri ucraineni pentru a alimenta campanii de propagandă pe rețelele sociale și la televiziunile controlate de stat. Videoclipurile urmează un tipar recurent, în care militarii critici la adresa comandanților lor, vorbesc despre corupție sau își exprimă dorința de a încheia conflictul. Organizația Media Initiative for Human Rights estimează că numărul acestor înregistrări este de ordinul miilor, deși multe sunt șterse ulterior de pe platformele digitale.
Cazul soldatului Volodimir Srebrodolskyy ilustrează consecințele devastatoare ale acestor tactici asupra comunităților locale. Capturat pe frontul din estul Ucrainei, acesta a apărut într-un videoclip pe Telegram în care spunea că nu vrea să se întoarcă în țară. În satul său natal, Karpylivka, din regiunea Cernihiv, localnicii au interpretat filmarea ca pe o trădare, generând tensiuni care au continuat și după decesul soldatului. Srebrodolskyy a murit la scurt timp după filmare, iar mormântul său a fost situat la 100 de kilometri de satul natal, separat de restul militarilor.
Investigația procurorilor ucraineni, deschisă în aprilie 2025 după repatrierea trupului, a indicat că decesul a fost cauzat de o rană provocată prin înjunghiere în abdomen. Medicul Mykola Șustrov a oferit detalii despre condițiile dure din captivitate, menționând că Srebrodolskyy a fost bătut pentru că nu a reușit să recite imnul Rusiei. Acesta a ajuns în celulă grav rănit, cu abdomenul umflat, și a murit după ce ajutorul medical a întârziat, primind asistență abia dimineața.
Metoda de manipulare a prizonierilor implică interogatorii menite să obțină declarații care par spontane. Evhen Șîbalov, un fost prizonier capturat în 2022, a explicat că intervievatorii de la Russia Today încercau să îl determine să formuleze singur afirmații critice la adresa Ucrainei. Șîbalov a petrecut șapte luni în detenție, iar videoclipul său a servit drept dovadă a existenței sale în viață, facilitând includerea sa pe lista pentru schimbul de prizonieri.
Raportările privind tratamentele neadecvate sunt susținute de datele organizațiilor internaționale de monitorizare. Misiunea ONU pentru monitorizarea drepturilor omului în Ucraina a intervievat peste 850 de prizonieri ucraineni, dintre care 96% au declarat că au fost supuși torturii sau rele tratamente. Human Rights Watch subliniază că, conform Convențiilor de la Geneva, prizonierii de război trebuie protejați de expunerea publică, de umilire și de intimidare, aspecte care par a fi ignorate în procesul de producție a propagandei rusești.
Contextul conflictului din Ucraina este marcat de atacuri constante asupra infrastructurii industriale. În timp ce Rusia vizează facilitățile de producție din Ucraina, Kievul a reacționat prin lovirea unei rafinerii rusești. Aceste acțiuni militare se desfășoară într-un mediu de tensiuni diplomatice constante, afectând atât infrastructura critică, cât și protecția drepturilor fundamentale ale persoanelor capturate în timpul luptelor.
