Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită Uniunii Europene să ia în calcul desfășurarea unei operațiuni navale în Marea Neagră. Această propunere vine ca răspuns la atacurile recente, soldate cu victime, asupra unor nave comerciale civile și la încălcările repetate ale spațiului aerian românesc. Parlamentul consideră că Rusia este responsabilă direct pentru aceste atacuri și pentru escaladarea războiului de agresiune desfășurat în vestul Mării Negre.
În urma votului, rezoluția a fost susținută de 432 de eurodeputați, în timp ce 52 s-au opus, iar 88 au ales să se abțină. Documentul subliniază că Moscova folosește un model de escaladare prin care vizează în mod sistematic transportul maritim civil. Parlamentul European identifică Rusia ca fiind principalul factor care determină deteriorarea situației de securitate din întreaga regiune a Mării Negre, afectând stabilitatea maritimă locală.
Eurodeputații au criticat gestionarea ambiguă a amenințării ruse de către guvernul bulgar, regretând răspunsul diplomatic slab al Sofiei. Aceștia i-au solicitat prim-ministrului Bulgariei, Rumen Radev, să coreleze cererile de solidaritate ale aliaților cu acțiuni concrete pe teren. De asemenea, Bulgaria este îndemnată să nu mai amâne participarea la inițiativa NATO privind capacitățile de apărare aeriană împotriva amenințărilor de nivel inferior, reprezentate de drone.
Pentru consolidarea securității, Parlamentul solicită NATO să analizeze o inițiativă bazată pe discuțiile privind o „santină la Marea Neagră”. Se pune accent pe necesitatea unei cooperări regionale strânse între Bulgaria, România și Turcia. În același timp, se cere operaționalizarea rapidă a centrului de securitate maritimă al UE, care are scopul de a proteja infrastructura critică, mediul marin și de a asigura libertatea de navigație în regiune.
Suportul financiar este o altă prioritate menționată în text, cu solicitarea ca fondurile UE necheltuite din instrumentul SAFE să fie direcționate către România și Bulgaria. Deputații insistă ca viitorul buget pe termen lung al Uniunii să răspundă nevoilor de securitate și apărare din Marea Neagră. Totodată, se cere consolidarea protecției proiectelor submarine de telecomunicații, transport de energie electrică și cabluri de date prin supraveghere maritimă sporită.
Securitatea flancului estic al NATO și a Deltei Dunării depinde direct de stabilitatea maritimă în această zonă de conflict. Evoluțiile recente privind atacurile asupra infrastructurii critice și transportului civil au transformat Marea Neagră într-o zonă de risc ridicat pentru statele membre ale Uniunii Europene, necesitând mecanisme de răspuns rapid și o coordonare militară mai densă între actorii regionali și organizațiile de apărare.
