Washington propune un plan de pace pentru conflictul dintre Ucraina și Rusia care include integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană și un pachet de investiții. În schimbul acestor facilități, Kievul ar trebui să renunțe la procesul de aderare la NATO. Propunerea, raportată de The Economist, vizează și crearea unei zone demilitarizate în regiunea Donbas, cuprinzând Donețk și Lugansk, teritorii revendicate de Putin.
Planul american este structurat în două componente distincte. Prima parte vizează suveranitatea Ucrainei, garanțiile de securitate, integrarea europeană și reconstrucția țării. A doua componentă reprezintă un cadru separat destinat Rusiei, abordând aranjamentele de securitate viitoare. Pentru Moscova, acordul ar putea însemna relaxarea sancțiunilor, restabilirea legăturilor politice cu Washington și accesul la acorduri comerciale cu companii americane.
Negocierile au început cu discuții la Oslo pe 20 octombrie între președintele Volodymyr Zelensky, reprezentantul SUA Steve Witkoff și liderii europeni. Ulterior, pe 21 octombrie, Witkoff s-a întâlnit la Sankt Petersburg cu Vladimir Putin. În urma acestei întâlniri, Washington a comunicat faptul că Moscova este deschisă la reluarea negocierilor trilaterale ce implică Ucraina și SUA, echipele tehnice urmând să se reúna în prima jumătate a lunii noiembrie.
Kievul solicită însă garanții de securitate executorii, concepute după modelul Articolului 5 din Tratatul NATO și susținute printr-un vot în Congres. Volodymyr Zelensky a menționat că această strategie ar include și o „Coaliție a voinței” condusă de europeni. Totuși, propunerea SUA prezintă dificultăți juridice, deoarece Washington nu poate acorda calitatea de membru al UE, proces care necesită consimțământul Parlamentului European și aprobarea unanimă a Consiliului.
Un alt punct critic vizează securitatea energetică și reluarea livrărilor de gaze rusești către Europa, inclusiv punerea în funcțiune a Nord Stream. Această componentă se lovește de obstacole politice, Germania opunându-se redeschiderii conductei, care este vizată de sancțiuni. În prezent, UE aplică măsuri de eliminare treptată a importurilor de gaze rusești, cu o întrerupere planificată a livrărilor prin conducte începând cu toamna anului 2027.
Evoluția acestor negocieri de securitate are loc într-un context în care deciziile privind integrarea europeană și fluxurile energetice necesită un consens larg la nivelul tuturor statelor membre UE. Orice modificare a procesului de extindere sau revenirea gazelor ruse pe piața europeană depinde de decizii juridice și politice ale Bruxelles-ului, nu doar de acordurile bilaterale dintre marile puteri.
