Președintele rus Vladimir Putin a acuzat oficial Ucraina că a împiedicat reluarea procesului de negociere pentru încheierea conflictului. În declarațiile sale făcute vineri, 25 septembrie, în fața jurnaliștilor, liderul de la Kremlin a susținut că atacurile ucrainene asupra Rusiei și asupra unor secții de votare au compromis perspectivele imediate ale unor noi discuții diplomatice. Această afirmație vine după alegerile pentru Duma de Stat, care au avut loc în perioada 18-20 septembrie.
Deși a menționat că propunerile pentru o soluționare pașică a războiului rămân „pe masă”, Putin a precizat că Rusia trebuie să stabilească în prealabil ce este în interesul său înainte de a decide pașii următori. Printre obiectivele strategice revendicate de Moscova se numără controlul deplin asupra regiunilor Donețk și Lugansk, o condiție pe care autoritățile de la Kiev o resping în mod categoric. Liderul rus a refuzat până în prezent propunerile formulate de Volodimir Zelenski pentru o întâlnire directă.
În ceea ce privește securitatea europeană, Putin a reiterat faptul că Rusia nu pregătește un război împotriva Europei, susținând că nu există motive sau temeiuri pentru un astfel de conflict. Totuși, el a declarat că Rusia va continua să apere drepturile compatrioților din străinătate, inclusiv în statele baltice, folosind metode de drept internațional. El a criticat, de asemenea, cercurile agresive din Europa, acuzându-le că vor să folosească Ucraina drept carne de tun pentru a limita dezvoltarea Rusiei.
Pe plan diplomatic, Washingtonul încearcă să faciliteze o soluție, oferindu-i lui Putin o invitație la summitul G20 de la Miami, programat în decembrie. Președintele american Donald Trump a declarat că Putin este dispus să se întâlnească și că ar vrea să vadă războiul încheiat. Secretarul de stat american Marco Rubio a adăugat că această invitație reprezintă o oportunitate pentru discuții cu mai mulți lideri mondiali, deși Kremlinul a nuanțat ulterior poziția, spunând că este prea devreme pentru a confirma participarea.
Contextul securitar este marcat de avertismentele serviciilor de informații europene privind activitățile rusești de tip război hibrid. Serviciul danez de informații militare (DDIS) a avertizat că Rusia ar putea intensifica acțiunile împotriva Occidentului sau ar putea desfășura o operațiune militară limitată împotriva unei țări NATO. Anterior, autoritățile din Letonia și comandamentul militar suedez au semnalat riscuri legate de provocări militare rusești în regiunea baltică sau împotriva Poloniei.
În cadrul Adunării Generale a ONU, 51 de țări au emis o declarație comună prin care au solicitat Rusiei să accepte o încetare completă a focului și să participe la negocieri substanțiale. Această presiune internaționalăă apare în timp ce atacurile rusești continuă, marcând al cincilea an de război. În paralel, Serghei Lavrov a menționat că Rusia nu va suspenda operațiunea militară specială, nici măcar în cazul în care se vor deschide negocieri.
