Vladimir Putin a declarat public că Federația Rusă nu are intenții agresive față de statele europene, susținând că nu există motive pentru astfel de acțiuni. Liderul de la Kremlin a menționat că Rusia este dispusă să coopereze și să restabilească relațiile cu vecinii europeni. Această declarație a fost făcută după ce acesta a participat la votul electronic, într-un context marcat de scrutinul legislativ desfășurat în Rusia și în teritoriile anexate ilegal.
În paralel, liderii europeni au emis avertismente privind planurile Rusiei de a intensifica provocările și atacurile asupra statelor membre NATO. Emmanuel Macron, președintele Franței, a denunțat intenția din spatele atacurilor hibride, afirmând că acestea vizează intimidarea Europei și subminarea sprijinului oferit Ucrainei. Macron a declarat că securitatea europeană depinde direct de ceea ce se întâmplă pe teritoriul ucrainean, refuzând să fie intimidat de aceste acțiuni.
Pentru a contracara amenințările, Emmanuel Macron a solicitat guvernului său pregătirea unui plan de protejare a infrastructurii critice și a obiectivelor sensibile din industria de apărare și înaltă tehnologie. Aceste măsuri vizează protecția împotriva dronelor și a atacurilor cibernetice. De asemenea, președintele Franței dorește să convoace o reuniune G7 dedicată sectorului energetic, considerat unul dintre punctele vulnerabile în fața amenințărilor rusești.
În interiorul Rusiei, scrutinul parlamentar este în desfășurare, însă campania electorală a fost descrisă ca fiind aproape inexistentă, axându-se pe încurajarea prezenței la urne. O prezență scăzută la vot ar putea indica nemulțumirea populației față de un conflict care a produs numeroase victime. Singurul subiect care a generat discuții intense în rândul cetățenilor este teama de o nouă mobilizare militară pentru frontul din Ucraina.
Această panică a determinat mii de ruși să părăsească țara, fugind în principal către destinații precum Armenia, Georgia și Kazahstan, unde nu este nevoie de viză. Unii cetățeni au raportat primirea somațiilor prin e-mail pentru a se prezenta la centrele de recrutare. Yan Slovizki, activist pentru drepturile omului și coordonator al ONG-ului Kovcheg, a observat un val de panică legat de mobilizare, penuria de benzină și blocarea Internetului.
Evoluția tensiunilor de securitate în Europa este marcată de o creștere a riscurilor de atacuri hibride, care vizează atât infrastructura energetică, cât și stabilitatea socială. Această strategie de presiune este utilizată pentru a destabiliza deciziile politice ale aliaților NATO. În acest cadru, protejarea sectoarelor de înaltă tehnologie și a rețelelor de comunicații devine o prioritate strategică pentru statele europene care urmăresc să mențină reziliența în fața provocărilor externe.
