Evoluția conflictului dintre Rusia și Ucraina a generat noi riscuri de securitate în Marea Neagră, afectând rutele comerciale și infrastructura de energie offshore. În ultimele două săptămâni, cel puțin șapte nave comerciale au fost lovite în apropierea coastelor românești și bulgare. Printre acestea, două nave pentru transportul produselor chimice au fost atacate lângă vărsarea în mare a canalului Sulina, inclusiv una în apele teritoriale românești, pe ruta utilizată de Ucraina pentru exporturile dificilate de atacurile rusești asupra porturilor proprii.
Generalul de brigadă Bogdan Tudorache, locțiitor al șefului de stat major al Comandamentului Forțelor Întrunite, a subliniat în cadrul unui interviu pentru NZZ riscurile de escaladare. Deși consideră că atacurile vizează în principal Ucraina, el a menționat înmulțirea încălcărilor spațiilor aerian și maritim ale României și ale altor state NATO. Militarul a amintit că, în trecut, drone au căzut pe proprietăți și că o dronă a lovit o clădire în orașul Galați, evidențiind pericolul pentru populația de la graniță.
Sistemul de apărare actual nu este unul complet etanș, din cauza dimensiunilor reduse ale dronelor și a caracteristicilor terenului care complică detectarea. Bogdan Tudorache a explicat că identificarea sursei atacurilor este dificilă, deoarece atât ucrainienii, cât și rușii folosesc adesea aceleași tipuri de drone navale. Pentru a îmbunătăți protecția, el propune achiziția de vedete rapide de patrulare, dotate împotriva dronelor aeriene și subacvatice, însă procesul de contractare și livrare rapidă rămâne o provocare pentru aliați.
Protecția infrastructurii strategice, precum portul Constanța sau instalațiile de gaze din larg, reprezintă o prioritate imediată. Proiectul Neptun Deep, care implică investiții de aproximativ patru miliarde de euro, se apropie de faza de producție, cu primele livrări estimate pentru prima jumătate a anului 2027. Bogdan Tudorache sugerează că sarcinile și costurile pentru protejarea acestor active ar trebui împărțite între stat și companii private, având în vedere că prezența permanentă a unei nave militare nu este întotdeauna posibilă.
Supravegherea prin avioane de recunoaștere și sateliți este considerată o soluție pentru identificarea locurilor de lansare și pentru o atribuire mai solidă a atacurilor. În prezent, armata se confruntă și cu problema costurilor ridicate pentru interceptarea dronelor, căutând metode mai eficiente din punct de vedere economic. Vulnerabilitatea infrastructurii subacvatice și a zonelor de export rămâne un punct critic în contextul în care Rusia își extinde direcția de atac asupra resurselor energetice din regiune.
Marea Neagră a devenit un nou front de escaladare a războiului dintre Rusia și Ucraina, conform unor declarații ale președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Această instabilitate afectează direct securitatea maritimă și fluxurile comerciale internaționale, forțând statele din regiune să își reevalueze capacitățile de apărare antiaeriană și de protecție a zonelor economice exclusive.
