Securitatea navelor comerciale care traversează Marea Neagră este sub amenințare constantă din cauza atacurilor repetate cu drone, iar România nu deține resursele necesare pentru a asigura protecția acestora. Expertul în securitate Hari Bucur Marcu susține că eforturile ar trebui direcționate către oprirea atacurilor și identificarea autorilor, în loc de o tentativă de protecție permanentă a fiecărui vas. Această perspectivă vine după incidentul tragic cu nava Khoryv, care s-a scufundat la aproximativ 13 mile marine de Constanța.
Incidentul cu nava comercială Khoryv, care operează sub pavilionul Insulelor Comore, a lăsat un bilanț tragic în urma loviturii suferite în zona de proximitate a coastelor românești. Conform informațiilor transmise de autorități, în urma acestui atac, o persoană a pierdut viața, trei persoane au fost declarate dispărute, în timp ce restul de nouă membri ai echipajului au fost salvați. Evenimentul subliniază vulnerabilitatea navelor care intră în zona maritimă a României sperând că vor evita atacurile, dar care sunt lovite în moduri descrise ca fiind teroriste.
Lipsa de capacitate militară pentru crearea unui culoar maritim securizat reprezintă o barieră majoră în gestionarea crizei din regiune. Hari Bucur Marcu explică faptul că o misiune de escortă similară cu cea din Strâmtoarea Ormuz ar necesita un număr masiv de nave militare, submarine și aeronave de supraveghere, resurse pe care statele din regiune nu le dețin. Expertul compară situația cu dificultățile din Ormuz, unde navele sunt tot mai des lovite, subliniind că în condițiile de război actual, organizarea unui astfel de culoar este practic imposibilă.
O problemă critică în gestionarea acestor atacuri este imposibilitatea de a stabili cu certitudine proveniența tehnică a dronelor utilizate. Hari Bucur Marcu observă că, până în prezent, evaluările s-au bazat pe simple asemănări vizuale cu modele cunoscute, fără a exista o identificare criminalistică definitivă. El menționează că doar NATO a declarat că deține capacitatea de a determina proveniența unui aparat prin laboratoare specializate, în timp ce în prezent, concluziile rămân bazate pe presupuneri lipsite de probe tehnice clare.
Soluția propusă de expert constă în impunerea unei discipline diplomatice și militare pentru a convinge părțile aflate în conflict să înceteze utilizarea dronelor în zonele de navigație civilă. Hari Bucur Marcu susține că Rusia și Ucraina trebuie să fie convinse să nu mai lanseze astfel de atacuri în apele românești. El compară dificultatea identificării dronelor cu lovirea unei fabrici de muniție, unde distrugerea sursei ar opri producția, însă în cazul dronelor, lipsa informațiilor tehnice face imposibilă stabilirea responsabilității directe.
Conflictul din Marea Neagră a transformat rutele comerciale în zone de risc extrem, afectând direct fluxurile de transport internațional. Tensiunile militare constante și utilizarea tehnologiilor de tip dronă pentru atacuri asupra obiectivelor civile au creat un mediu în care securitatea maritimă depășește capacitățile de apărare ale statelor riverane. Această situație forțează actorii regionali să caute soluții diplomatice pentru a limita impactul războiului asupra economiei și siguranței navigației civile.
