Activitatea boților online a suferit o scădere semnificativă la nivel global, fenomen observat în Ucraina, România, Statele Unite și în vestul Europei. Volodimir Zelenski a declarat că pe platformele de socializare a devenit mai ușor de navigat, deoarece s-au observat mai puțină ură, mai puțină dezbinare și mai puține provocări. Această schimbare apare în contextul unor atacuri ucrainene asupra unor centre de date ale gigantului rus Yandex, care ar fi afectat infrastructura utilizată pentru operațiuni online.
Datele furnizate de platforma americană Cloudflare Radar confirmă această tendință, raportând o scădere de aproximativ 94% a traficului automatizat provenit din rețeaua Yandex. Această prăbușire a activității a avut loc la doar câteva ore după ce atacurile ucrainene au vizat centrele companiei ruse. Scăderea dramatică a traficului de la infrastructura Yandex ridică semne de întrebare privind natura artificială a agitației observate anterior în mediul social media la nivel internațional.
În România, activistul civic Radu Hossu a observat o lipsă de reacții neautentice la o postare de pe Facebook care viza subiecte politice interne și internaționale. La o postare legată de Rusia, Ucraina, Călin Georgescu și Donald Trump, s-au înregistrat 4.600 de reacții și 589 de comentarii în primele 62 de minute. Dintre cele 589 de comentarii, doar 9 au fost negative, iar doar 2 dintre acestea ar fi putut fi atribuite unor conturi neautentice, reprezentând sub 0,05% din total.
Economistul Andrei Caramitru a semnalat, la rândul său, o reducere masivă a boților pe diverse platforme care susțineau zone radicale, atât de la stânga, cât și de la dreapta. Acesta a menționat că aceste sisteme complexe ar putea fi operate din centre de date care au fost închiriate de statul rus. Deși nu există dovezi directe, Andrei Caramitru a subliniat că activitatea boților care susțineau, de exemplu, AFD-ul în Germania, pare să fi scăzut semnificativ.
Autoritățile române, precum ANCOM, Centrul National Cyberint din cadrul SRI sau DNSC, nu au oferit răspunsuri oficiale privind identificarea acestor schimbări în mediul online. Nu a fost confirmat dacă aceste instituții au capacitatea necesară pentru a măsura impactul asupra campaniilor de dezinformare care vizează România. Această lipsă de confirmare intervine în ciuda faptului că oficialii statului au declarat de ani de zile că România este ținta unui război hibrid.
Conflictul de informații și utilizarea boților fac parte din componentele războiului hibrid, o strategie prin care actori externi încearcă să destabilizeze societățile prin dezinformare. În contextul tensiunilor geopolitice actuale, unde infrastructura digitală devine un nou front de luptă, controlul asupra fluxurilor de date automate este esențial pentru securitatea națională și stabilitatea proceselor democratice într-o zonă vulnerabilă precum România.
