Liderii europeni evaluează posibilitatea de a iniția negocieri directe cu președintele rus Vladimir Putin pentru încheierea conflictului din Ucraina. Această schimbare de strategie apare pe fondul deteriorării relațiilor dintre Washington și Kiev, precum și a îngrijorărilor legate de proximitatea administrației Donald Trump față de Moscova. Conform unei analize semnate de Gideon Rachman în Financial Times, Europa dorește să își consolideze rolul diplomatic pentru a nu permite exclusiv Washingtonului și Moscovei să decidă viitorul securității continentului.
Prima variantă de negociere ar presupune înghețarea conflictului pe actuala linie de control, în schimbul unei garanții că Ucraina nu va adera niciodată la NATO. Această opțiune ar permite oprirea ostilităților fără ca Rusia să obțină prin discuții toate teritoriile revendicate în Donbas, însă ar exclude definitiv perspectiva de integrare a Kievului în Alianța Nord-Atlantică. Gideon Rachman notează că ambele scenarii ar putea fi percepute ca o trădare de către o parte a societății ucrainene.
Al doilea scenariu propus presupune ca Ucraina să cedeze Rusiei teritoriile din Donbas care se află încă sub controlul Kievului, în schimbul posibilității de a adera la NATO. În acest caz, Rusia ar obține controlul asupra întregului Donbas, în timp ce Ucraina ar beneficia de garanțiile de securitate colectivă oferite de Alianță. Deși această variantă ar putea fi căutată de Volodimir Zelenski pentru a obține pace, liderii europeni sunt sceptici cu privire la acceptarea unei astfel de soluții de către Vladimir Putin.
Tensiunile dintre Ucraina și administrația Trump au crescut, în special după ce Zelenski a criticat restricționarea serviciilor de comunicații prin satelit și a sugerat o atracție a președintelui american față de liderii autoritari. În paralel, Europa încearcă să reducă dependența de tehnologia militară americană, precum sistemele Starlink, prin parteneriate noi, cum este cel dintre Nokia și Iceye. Aceste noi capacități europene de comunicații prin satelit nu vor fi însă operaționale înainte de anul 2028.
Discuțiile de la Oslo au implicat reprezentanți ai NATO, Franței, Germaniei, Marii Britanii, Poloniei și Uniunii Europene, alături de premierul norvegian Jonas Gahr Støre și emisarul american Steve Witkoff. Deși președintele Finlandei, Alexander Stubb, a menționat progrese în discuțiile privind securitatea și viitorul economic al Ucrainei, nu a fost anunțat niciun acord concret. Propunerile discutate la Oslo urmează să fie prezentate de Steve Witkoff președintelui rus Vladimir Putin, într-o întâlnire programată la Sankt Petersburg.
Contextul diplomatic actual este marcat de presiunea exercitată de administrația Trump asupra Ucrainei pentru acceptarea unui acord de pace. În timp ce Donald Trump a declarat că Ucraina trebuie să își dorească încheierea războiului, Volodimir Zelenski continuă să avertizeze asupra noilor atacuri rusești, într-un moment în care Washingtonul a luat măsuri, precum ridicarea sancțiunilor asupra motorinei rusești, care reduc presiunea economică asupra Moscovei.
