Serviciul danez de securitate națională și informații (PET) a acuzat Rusia de desfășurarea unor operațiuni de sabotaj vizate împotriva companiilor daneze care oferă sprijin Ucrainei. Josefine Christensen, analist principal la PET, a declarat miercuri, în cadrul unei conferințe despre securitate internă organizate la Copenhaga, că Moscova a ajuns la concluzia că eforturile sale de destabilizare nu au reușit să diminueze sprijinul militar oferit de Occident către Ucraina. Această schimbare de strategie marchează o escaladare semnificativă a campaniei de război hibrid condusă de Rusia.
Evoluția acestor acțiuni reflectă o tranziție de la faza de pregătire la cea de implementare efectivă. Josefine Christensen a explicat faptul că, în perioada primăverii, s-au observat activități intense de planificare, însă execuția propriu-zisă a fost limitată. Situația s-a schimbat la începutul verii, când numărul acțiunilor puse în practică a crescut considerabil. Deși Moscova menține controlul politic asupra acestor operațiuni, îndrăzneala operațională a crescut, Rusia încercând acum să lovească ținte cu impact direct asupra liniei frontului, respectiv producția de armament.
Metodele de recrutare utilizate de serviciile rusești implică exploatarea unor grupuri vulnerabile de persoane. Conform datelor furnizate de PET, Rusia utilizează tot mai mult intermediari neinstruiți, inclusiv persoane fără adăpost sau persoane dependente de droguri, recrutați prin platforme precum Telegram și alte rețele de socializare. Procesul de recrutare începe de obicei prin sarcini minore, precum fotografierea unor locații sau activități de recunoaștere, pentru a escalada ulterior către operațiuni reale de sabotaj. Josefine Christensen a menționat că recrutarea vizează pe oricine este în căutarea unor bani rapizi.
În ceea ce privește reacțiile oficiale, Ambasada Rusiei la Copenhaga a respins aceste acuzații, numind afirmațiile autorităților daneze drept nefondate. Moscova a negat în repetate rânduri implicarea sa în operațiuni de sabotaj sau în campanii de război hibrid. Totuși, analistul a menționat existența unei liste întocmite de ministerul rus al apărării, care conține presupuși producători europeni de drone și componente pentru drone. Această listă a fost descrisă de Moscova, încă din aprilie, ca fiind o listă de potențiale ținte militare.
Securitatea europeană a fost deja afectată de incidente similare în perioada recentă. În septembrie 2025, înainte de un summit al UE găzduit de Danemarca, drone au perturbat traficul aerian pe șase aeroporturi daneze, inclusiv la Copenhaga, cel mai aglomerat aeroport din regiunea nordică. Atunci, premierul Mette Frederiksen a calificat incidentul drept un atac hibrid asupra țării sale. Serviciul danez de informații pentru apărare a avertizat, luna trecută, că Rusia va intensifica probabil atacurile hibride împotriva Occidentului în perioada următoare.
Aceste acțiuni de sabotaj și atacuri hibride fac parte dintr-un context de securitate europeană tensionat, în care infrastructura critică și industria de apărare sunt vizate constant. Recent, Germania a raportat un atac cu drone dejuat la aeroportul Leipzig/Halle în luna august, subliniind vulnerabilitatea punctelor logistice europene în fața tacticii de război hibrid utilizate de Moscova pentru a destabiliza statele membre ale NATO.
