Ucraina pune în finală dezvoltarea a două tipuri de rachete create în regim intern, destinate special pentru interceptarea dronelor rusești de tip Geran. Proiectul vizează combaterea acestor dispozitive de atac prin utilizarea unor soluții de armament care să fie atât accesibile financiar, cât și ușor de produs în cantități mari. Această inițiativă de apărare aeriană încearcă să rezolve problema asimetriei de costuri dintre sistemele de interceptare și țintele utilizate de forțele ruse.
Andrii Hrytseniuk, care conduce un cluster ucrainean de tehnologie de apărare, a oferit detalii despre viabilitatea acestor proiecte pentru Ukrainska Pravda. El a subliniat faptul că rachetele dezvoltate sunt „ieftine și ușor de fabricat”, menționând că o cerință fundamentală a fost menținerea prețului unitar sub pragul de 20.000 de dolari americani. Această limită de cost este crucială pentru a permite utilizarea mai multor proiectile împotriva unei singure ținte fără a compromite bugetul de apărare.
Eficiența economică a acestor rachete este comparată cu prețul dronelor rusești, care reprezintă țintele principale ale acestor interceptoare. Un model standard de dronă Geran este estimat la un cost de aproximativ 70.000 de dolari, în timp ce variantele dotate cu reacție pot fi cu zeci de mii de dolari mai scumpe. Astfel, utilizarea a două sau trei rachete ucrainene pentru a doborâ un singur dispozitiv rusește rămâne o operațiune rentabilă din punct de vedere financiar.
Procesul de dezvoltare a acestor rachete sol-aer a început oficial în anul 2024, fiind necesare două ani de muncă pentru finalizarea primelor prototipuri. În prezent, un total de 10 echipe ucrainene sunt implicate activ în procesul de producție și testare a acestor sisteme. Anterior, în luna mai, fostul ministru al apărării, Mihailo Fedorov, confirmase existența planurilor de a extinde producția acestor rachete interceptoare ieftine de zeci de ori.
Comparativ cu tehnologiile occidentale, costurile acestor rachete ucrainene sunt semnificativ mai mici decât cele ale sistemelor de armament consacrate. De exemplu, o rachetă Stinger poate costa sute de mii de dolari, iar o rachetă AIM-9X, utilizată de avioanele F-16, poate ajunge la jumătate de milion de dolari. Această diferență de preț subliniază necesitatea Ucrainei de a crea propriile soluții de interceptare pentru a proteja infrastructura de atacurile constante ale dronelor rusești.
Utilizarea dronelor rusești în proximitatea frontierelor NATO a devenit o problemă de securitate regională, având în vedere incidentele raportate în spațiul aerian al unor țări vecine. În România, doborârea unor astfel de drone a fost menționată ca fiind un eveniment fără precedent în gestionarea acestor amenințări de la graniță. Această evoluție subliniază importanța dezvoltării unor sisteme de apărare aeriană capabile să gestioneze fluxul de drone de tip Geran.