Ministrul ucrainean de finanțe, Sergii Marcenko, a solicitat Uniunii Europene o finanțare suplimentară de 32,6 miliarde de euro pentru anul viitor. Această cerere a fost transmisă în contextul intensificării agresiunii ruse asupra Ucrainei, o situație care pune presiune pe bugetul statului aflat în război. Comisia Europeană a anunțat că va lua în considerare această solicitare de fonduri pentru a susține stabilitatea financiară a Kievului.
Anunțul a fost făcut de comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, în urma unei conferințe de presă desfășurate la Dublin. Această reuniune a avut loc după întâlnirea informală a miniștrilor de finanțe din statele UE. Valdis Dombrovskis a precizat că Bruxellesul și Kievul lucrează împreună pentru a stabili exact nevoile de finanțare, urmând ca într-un termen relativ scurt să fie cuantificat deficitul de bani pentru anul viitor.
Suma de 32,6 miliarde de euro solicitată de Sergii Marcenko ar trebui să se adauge programului european de asistență financiară de 90 de miliarde de euro. Din acest mecanism, Ucraina va primi 60 de miliarde de euro pentru achiziții militare și 30 de miliarde de euro pentru deficitul bugetar. Rambursarea acestui împrumut depinde de plata reparațiilor de război de către Rusia, în caz contrar statele UE care garantează împrumutul vor plăti.
În cadrul acestui mecanism de garantare, statele Ungaria, Cehia și Slovacia au refuzat să participe, obținând o scutire pentru a nu bloca procesul prin veto. Valdis Dombrovskis a menționat că evaluările Fondului Monetar Internațional indică faptul că ajutorul financiar extern deja promis ar putea fi insuficient. Din acest motiv, executivul comunitar nu exclude repunerea în discuție a utilizării activelor rusești înghețate în UE pentru a finanța Kievul.
Propunerea privind activele rusești a fost deja discutată în decembrie 2025, însă statele UE nu au ajuns la un consens. Opoziția a venit în principal din partea Belgiei, unde se află majoritatea acestor active, guvernul de acolo temându-se de eventualele represalii din partea Moscovei. Totuși, state precum Spania, Polonia, Olanda și Suedia au solicitat utilizarea acestor fonduri, avertizând că programul actual de 90 de miliarde de euro nu este suficient.
Evoluția acestor solicitări financiare are loc într-un moment în care amenințarea provenită din partea Rusiei este considerată în creștere. Această dinamică de securitate a fost subliniată și în contextul schimbărilor din cadrul structurilor militare internaționale, precum planul ca generalul german Carsten Breuer să conducă Comitetul Militar al NATO începând cu anul 2027.
