Ministrul ucrainean de finanțe, Sergii Marcenko, a solicitat Uniunii Europene o finanțare suplimentară de 32,6 miliarde de euro pentru anul viitor. Această cerere a fost transmisă în cadrul unei reuniuni informale a miniștrilor de finanțe din statele UE, desfășurată la Dublin. Solicitarea vine într-un moment în care Ucraina se confruntă cu nevoi de finanțare neacoperite, pe măsură ce conflictul cu Rusia continuă să se intensifice pe fronturile de luptă.
Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a confirmat că Bruxellesul și Kievul colaborează activ pentru a stabili exact necesarul de fonduri. Acesta a menționat că, într-un termen relativ scurt, vor putea cuantifica deficitul de finanțare al Ucrainei pentru anul viitor. Valdis Dombrovskis a subliniat că ajutorul financiar extern deja promis ar putea să nu fie suficient, menționând că și evaluările Fondului Monetar Internațional indică necesitatea unei suplimentări a resurselor.
Suma de 32,6 miliarde de euro solicitată de Kiev ar urma să se adauge unui program de asistență financiară de 90 de miliarde de euro deja în derulare. Acest mecanism prevede un împrumut oferit în tranșe până la sfârșitul anului viitor, cuprând 60 de miliarde de euro pentru achiziții militare și 30 de miliarde de euro pentru acoperirea deficitului bugetar. Rambursarea acestui împrumut depinde de plata reparațiilor de război de către Rusia.
În cazul în care Rusia nu plătește reparațiile, statele UE care au acceptat să garanteze împrumutul vor trebui să acopere costurile. Ungaria, Cehia și Slovacia au fost singurele state care au refuzat să participe la acest mecanism de garantare, obținând o scutire prin amenințarea cu veto. Pentru a asigura finanțarea, statele membre au convenit ca împrumutul de 90 de miliarde de euro să fie susținut prin emiterea de datorie comună a UE.
Comisia Europeană nu exclude utilizarea activelor rusești înghețate în UE pentru a suplimenta fondurile, o opțiune propusă anterior de Spania, Polonia, Olanda și Suedia. Deși această măsură a fost discutată în decembrie 2025, nu s-a ajuns la un consens din cauza poziției Belgiei, unde se află majoritatea acestor active. Guvernul belgian a exprimat temeri legate de posibilele represalii din partea Moscovei în urma aplicării unor astfel de sancțiuni financiare.
Contextul securității globale rămâne extrem de volatil, în timp ce liderii lumii se reúnesc la ONU pe fondul conflictelor din Ucraina și din Orientul Mijlociu. Pe plan militar, Rusia a fost recent lovită de atacuri masive, fiind raportate lansări de peste 1.100 de drone ucrainene asupra teritoriului rus într-o singură zi. Aceste evoluții subliniază presiunea constantă asupra resurselor financiare și militare ale partenerilor occidentali.
