Uniunea Europeană propune dezvoltarea unui sistem de apărare antirachetă împreună cu Ucraina, punând accent pe proiectul Freyja. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că acest nou demers vizează crearea unui sistem modular și accesibil ca preț. Obiectivul principal este diversificarea surselor de aprovizionare, combinând capacitățile de producție europene cu experiența de luptă și capacitatea de inovare a Ucrainei, pentru a reduce dependența de un singur furnizor.
Proiectul Freyja este susținut de o coaliție de zece țări, formată în iulie, care include Franța, Germania și Regatul Unit. Autoritățile ucrainene urmăresc obținerea primelor rezultate concrete ale acestui sistem până la sfârșitul anului 2026 sau începutul anului 2027. În cadrul unei reuniuni de la Oslo, s-a discutat despre posibilitatea ca Ucraina să fabrice racheta interceptoare și lansatorul, implicând companii precum Kongsberg, Saab, Hensoldt și Thales.
În paralel cu dezvoltarea sistemului Freyja, finanțarea pentru achiziția de interceptoare Patriot este gestionată printr-un mecanism separat. Comisia a aprobat, la 11 septembrie, un pachet de 6,1 miliarde de euro din cadrul împrumutului de 90 de miliarde de euro oferit Ucrainei. Acest pachet permite achiziționarea de rachete americane PAC-3 pentru sistemele Patriot, prin aplicarea unor derogări de la condițiile obișnuite de eligibilitate, sub supravegherea contractelor de către Comisie.
Cooperarea industrială va utiliza și fondurile rămase în cadrul instrumentului SAFE, care funcționează prin împrumuturi rambursabile acordate statelor membre. Deși suma exactă alocată pentru noile proiecte comune cu firmele ucrainene nu a fost stabilită, instrumentul SAFE poate acorda până la 150 de miliarde de euro în împrumuturi. Acest mecanism permite industriei ucrainene să participe la achiziții, scopul fiind extinderea producției și reducerea timpilor de livrare.
Accesul la aceste fonduri este supus unor condiții stricte de independență tehnologică. Componentele provenite din afara UE, Ucrainei sau Spațiului Economic European nu pot depăși ponderea de 35% din costul total al produsului final. De asemenea, contractanții trebuie să dețină capacitatea de a proiecta și modifica sistemele fără a fi supuși restricțiilor impuse de entități din țări terțe, asigurând autonomia decizională.
Contextul securității europene este marcat de o necesitate de consolidare a capacităților de apărare împotriva amenințărilor de rachete balistice. În contextul actual, structurile de cooperare precum cea formată de zece țări în jurul proiectului Freyja urmăresc integrarea componentelor industriale pentru a asigura o protecție mai robustă. Această strategie de diversificare este esențială pentru a reduce vulnerabilitățile în fața atacurilor care utilizează tehnologii avansate de rachete.
