Oficiali de rang înalt din Rusia și Statele Unite au purtat discuții privind atragerea unui investitor american în proiectul conductelor Nord Stream. Conform unor surse citate de Reuters, discuțiile au implicat Jared Kushner, trimisul special al SUA și ginerele lui Donald Trump, și Kirill Dmitriev, reprezentantul special al lui Vladimir Putin. Întâlnirile au avut loc la Moscova și la New York în ultimele săptămâni, vizând potențialul rol al capitalului american în infrastructura energetică rusească.
Jared Kushner consideră că restabilirea relațiilor de afaceri este un element esențial pentru medierea unui armistițiu între Rusia și Ucraina. Un astfel de acord ar permite investitorilor americani să profite de fluxurile de energie către Europa imediat ce conflictul se va încheia. Totuși, un oficial al Casei Albe a subliniat că orice eventual acord ar trebui negociat cu Trezoreria și cu DFC, asigurând beneficii contribuabililor americani, deși a negat existența unor discuții recente specifice despre Nord Stream.
Kirill Dmitriev a încercat să extindă dialogul energetic prin întâlniri cu reprezentanți ai Departamentului Energiei și ai Trezoreriei SUA. Pe lângă subiectul Nord Stream, discuțiile au vizat și vânzarea unui portofoliu de afaceri deținut de Lukoil, de la rafinării la stații de benzină. Planul ar implica un consorțiu format din DFC, investitori din Qatar și Emiratele Arabe Unite, sub condiția ridicării sancțiunilor de către autoritățile americane pentru a asigura o cotă de profit pentru SUA.
Proiectul Nord Stream se confruntă cu obstacole juridice și politice majore, fiind sub sancțiuni din partea SUA și UE. Germania, principalul consumator de energie din Europa, a declarat că a găsit alternative și că redeschiderea conductelor nu este dorită de guvernul său. Parlamentari germani, precum Michael Kellner, au avertizat că orice acord comercial ar putea fi o „înțelegere murdară” care ar întări poziția Moscovei în război, permițând americanilor și rușilor să își împartă profiturile.
Structura de proprietate a conductelor rămâne un nod critic, Gazprom deținând 51% din companie, în timp ce entități germane dețin 31%. Înainte de invazia din februarie 2022, Germania achiziționa peste jumătate din gazul necesar prin aceste conducte, însă infrastructura a fost distrusă prin explozii subacvatice în septembrie 2022. În prezent, poziția politică din Europa este fragmentată, cu Polonia și statele baltice opunându-se ferm oricărei reluări a legăturilor energetice cu Rusia.
Contextul securității energetice europene este marcat de o tranziție forțată de la dependența de resursele rusești la surse alternative. Această evoluție are loc într-un moment în care Ucraina a început, pentru prima dată de la începutul războiului din 2022, să exporte gaze din producția proprie, încercând să își diversifice rolul pe piața regională de energie.
