Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat miercuri asupra riscului unei „reîmpărțiri a sferelor de influență” între marile puteri ale lumii. Alertele sale apar în contextul unei posibile reuniuni tripartite între liderii SUA, Rusiei și Chinei, programată pentru luna noiembrie. Zelenski a subliniat că nu dorește ca această discuție diplomatică să devină o formă de „Ialta 2, 3 sau 4”, unde deciziile majore sunt luate fără implicarea directă a națiunilor afectate.
Întâlnirea dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping urmează să aibă loc în marja summitului APEC din noiembrie, conform anunțului făcut de Moscova. Donald Trump a manifestat deja susținerea sa pentru organizarea unei astfel de reuniuni diplomatice de nivel înalt. Volodimir Zelenski a menționat că obiectivele de discuție ale Chinei, Rusiei și Statelor Unite nu sunt încă stabilite clar, lăsând loc de incertitudini privind impactul asupra securității regionale.
Președintele ucrainean a declarat că Rusia pare să fie cel mai interesat actor de această întâlnire tripartită. El a îndemnat la prudență pentru a evita oferirea unui „un alt avantaj diplomatic major” Moscovei în acest proces. Kievul preferă ca o întâlnire între Rusia și Ucraina, cu medierea SUA, să aibă loc în Emiratele Arabe Unite, la Abu Dhabi, înainte de reuniunea de la APEC, pentru a relansa eforturile de pace.
Obiectivele imediate ale Ucrainei includ negocierea unui armistițiu maritim pentru protejarea exporturilor de cereale, afectate de atacurile rusești din Marea Neagră. De asemenea, Kievul urmărește un armistițiu în sectorul energetic înainte de sosirea iernii. Totuși, Rusia menține o poziție fermă, refuzând orice pauză a luptelor până când nu se ajunge la un acord substanțial între părți.
Istoria acestor tipuri de negocieri este marcată de evenimentul de la Ialta din februarie 1945, când liderii Uniunii Sovietice, Marii Britanii și SUA au stabilit noua configurație a Europei. La acea conferință, Stalin, Roosevelt și Churchill au convenit împărțirea Germaniei în patru zone de ocupație. Această perioadă a rămas în istorie ca un simbol al modului în care marile puteri pot decide soarta unor națiuni mai mici.
Conflictul actual este alimentat și de dorința Rusiei de a obține un acord privind arhitectura de securitate în Europa. Moscova solicită stoparea extinderii NATO în apropierea granițelor sale, considerând această expansiune o amenințare existențială. Această tensiune între securitatea colectivă a NATO și cerințele de securitate ale Rusiei rămâne un punct central în dinamica conflictului din Ucraina.
