Situația hidrologică de pe fluviul Nistru a atins un prag critic, determinând autoritățile de la Chișinău să intre într-o stare de alertă majoră. În urma unei ședințe extraordinare a Comisiei Nistrene, reprezentanții Ministerului Mediului au semnalat un deficit istoric de resurse de apă în bazinul respectiv. Această criză afectează direct stabilitatea resurselor hidrice din regiune, impunând o monitorizare constantă a nivelurilor de apă pentru a preveni o epuizare totală a rezervelor disponibile.
Partea ucraineană a informat oficial că nu mai poate menține volumele obișnuite de evacuare a apei către Republica Moldova. Această decizie este luată pentru a evita epuizarea completă a rezervelor din lacurile de acumulare, având în vedere că alimentarea cu apă în unele localități din Ucraina se realizează deja doar pe anumite intervale orare. Autoritățile de la Kiev au subliniat imposibilitatea de a deversa un debit mai mare decât cel care intră în lac, pentru a proteja aprovizionarea localităților deja afectate.
Nivelul de apă din lacul de acumulare de la Novodnistrovsk a scăzut drastic, fiind influențat de volumul natural de apă care intră în acest sistem. În ultimele două săptămâni, debitul natural care intră în lac a fost de doar 27 m3/s, o cifră care nu permite menținerea debitului minim necesar. Creșterea nivelului depinde direct de precipitațiile din partea superioară a bazinului, singura modalitate care ar permite majorarea deversărilor către Republica Moldova.
Pe lângă Nistru, criza hidrologică afectează și râul Prut, reprezentând o problemă de securitate pentru resursele țării. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că debitul de apă evacuat din lacul de acumulare Costești–Stânca în râul Prut a fost redus la 14 metri cubi pe secundă. Această scădere reflectă severitatea situației hidrologice generale și impune autorităților să caute soluții urgente pentru limitarea efectelor secetei asupra întregului sistem de aprovizionare.
Președintele Maia Sandu a solicitat o reconfigurare a întregului sistem de gestionare a resurselor de apă pentru a face față acestor perioade de secetă prelungită. Strategia propusă include adaptarea infrastructurii de captare, reutilizarea apei, investițiile în rezerve și reducerea pierderilor din rețelele de distribuție. Obiectivul este optimizarea fiecărui metru cub de apă disponibil, pregătind societatea pentru o realitate în care resursele hidrice vor deveni din ce în ce mai greu de asigurat.
Monitorizarea parametrilor de mediu continuă să fie o prioritate pentru autoritățile de la Chișinău, în contextul instabilității resurselor de apă din bazinul Nistrului și Prutului. Gestionarea acestor bazine acvatice este vitală pentru securitatea energetică și stabilitatea mediului în Republica Moldova. Dialogul între cele două state rămâne constant, existând posibilitatea unor noi întâlniri ale Comisiei Nistrene pentru analiza situației și implementarea unor soluții tehnice suplimentare.
