Un nou proiect de lege privind educația minorităților naționale din Ucraina a declanșat o solicitare oficială de intervenție din partea comunităților românești către autoritățile de la București. Proiectul nr. 16119, înregistrat la 1 octombrie 2026, așteaptă dezbaterea în plenul Radei Supreme, după ce comisiile de specialitate au recomandat examinarea sa în regim de urgență. Reprezentanții românilor din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa se tem că lipsa unor garanții clare va duce la scăderea numărului de școli cu predare în limba română.
Comunitatea solicită ca legea să protejeze școala ca instituție și să stabilească limba română ca limbă principală de predare în unitățile dedicate minorităților. În prezent, formulările care permit utilizarea limbii minorității „alături de limba de stat” creează incertitudini privind numărul efectiv de materii care vor fi predate în română versus ucraineană. Reprezentanții cer ca acest drept la educație în limba maternă să fie garantat pe parcursul întregului traseu școlar, de la clasele primare până la liceu și învățământul profesional.
O altă preocupare majoră vizează evaluările externe și modul în care elevii pot interacționa cu subiectele de examen. Semnatarii propun ca absolvenții să poată formula răspunsurile în limba română, nu doar să primească traduceri ale subiectelor, solicitând excepții specifice pentru probele de limbă și literatură. De asemenea, se cere ca personalul administrativ și conducerea școlilor să poată comunica direct cu părinții și elevii în limba comunității, pentru a facilita procesul educațional și comunicarea cotidiană.
Pentru zonele rurale cu o densitate scăzută de elevi, comunitatea solicită derogări de la regulile privind mărimea claselor și organizarea liceelor. Se propune ca o clasă cu predare în română să poată funcționa chiar și cu mai puțin de cinci elevi, dacă aceasta este singura modalitate de a asigura accesul la educație. Totodată, se solicită ca o unitate să poată obține statutul de instituție a minorității imediat ce înființează o clasă dedicată, fără a depinde de ponderea totală a elevilor minoritari din școală.
Reprezentanții contestă, de asemenea, mecanismul prin care materiile în limba ucraineană pot fi introduse la cererea a cel puțin două treimi dintre părinți. Această prevedere este văzută ca un risc de reducere treptată a predării în română, fiind necesară protejarea deciziilor părinților de eventuale presiuni locale. Demersul este semnat de Aurica Bojescu, Ion Botoș, Eugen Patraș și Anatol Popescu, care solicită poziția oficială a României și contact direct cu parlamentarii ucraineni.
Contextul legislativ din Ucraina se încadrează într-un climat de reforme educaționale care vizează integrarea minorităților în cadrul sistemului de stat. Discuțiile privind drepturile minorităților sunt adesea sensibile în relația de securitate și diplomație dintre România și Ucraina, fiind esențiale pentru stabilitatea socială în regiunile de frontieră. Această dispută privind proiectul nr. 16119 subliniază necesitatea unor clauze tehnice care să prevină diluarea dreptului la educație maternă prin mecanisme de vot simplificate.
