Autoritățile ucrainene pregătesc implementarea unor soluții de transport alternative pentru a asigura legătura între cele două maluri ale Kievului. Proiectul vizează construcția unor treceri pe pontoane, dotate cu diguri de pământ, care ar trebui să fie gata de utilizare începând de săptămâna viitoare. Această măsură de urgență este luată pentru a combate problemele de circulație cauzate de loviturile rusești asupra infrastructurii critice de peste Nipru.
Ministrul Reconstrucției, Infrastructurii și Transporturilor, Mîkola Kalașnik, a explicat că aceste pontoane reprezintă varianta rapidă de conectare a malurilor în cazul în care podurile principale sunt avariate. Lucrările pot fi finalizate în aproximativ trei luni și vor asigura jumătate din capacitatea de trafic a podurilor actuale. Mîkola Kalașnik a subliniat că este necesară utilizarea întregii infrastructuri disponibile pentru a menține fluxul de aproximativ 600.000 de mașini care traversează zilnic fluviul.
Pe lângă pontoane, guvernul analizează și alte proiecte de infrastructură, precum construcția unui tunel sub râu sau a unor structuri din beton. Proiectul tunelului implică costuri de zeci de miliarde de grivne, ceea ce ar putea necesita finanțare de la investitori străini. Implementarea acestor soluții costisitoare depinde direct de sprijinul financiar oferit de partenerii externi ai Ucrainei, în timp ce prioritatea imediată rămâne protejarea podurilor existente prin apărare antiaeriană și consolidare.
Strategia de protecție a podurilor include trei etape esențiale: asigurarea protecției din aer în colaborare cu militarii, consolidarea structurilor și refacerea rapidă în caz de daune. Mîkola Kalașnik a menționat că prima sarcină este prevenirea loviturilor, urmată de decizia privind construirea unor treceri de rezervă. În prezent, la Kiev, circulația pe Podul de Sud și pe Podul Podilski este oprită pe durata alertelor aeriene, spre deosebire de restul podurilor.
Experții avertizează că Rusia nu urmărește neapărat distrugerea totală a podurilor, ci scoaserea lor din uz prin avarii care să provoace ambuteiaje masive. Această tactică de „teroare socială” vizează crearea unor cozi de vehicule care pot deveni ținte secundare și perturbarea logisticii civile și militare. Analistul Dmîtro Snegiriov subliniază că aglomerarea de mașini și autobuze după un atac poate genera panică și presiune psihologică asupra populației, afectând economia orașului.
Loviturile asupra infrastructurii de transport se încadrează într-un context de presiune crescută asupra rețelelor critice din Ucraina. Rusia a manifestat intenția de a lovi sistemic stațiile electrice, centralele termoelectrice și hidroelectrice, vizând orașe precum Kiev, Harkov și Odesa. Această strategie combinată între atacurile asupra energiei și perturbarea podurilor peste Nipru poate duce la izolarea unor zone urbane și la dificultăți majore de aprovizionare cu apă și căldură.
