Pe măsură ce conflictul din Ucraina se intensifică, avertismentele privind posibile acțiuni ostile de mare amploare din partea Rusiei împotriva Occidentului devin tot mai urgente. Mesaje grave au fost transmise la nivelul șefilor de stat, guvernelor, NATO și UE, inclusiv de către Președintele României în cadrul adunării Generale. Această situație reactivează teama de un nou conflict de amploare, similar cu tensiunile de la începutul Războiului Rece, când relațiile dintre marile puteri s-au rupt.
În acest context, doctrinele militare europene se îndreaptă către un nou concept de Apărare Globală (Total Defense). Această abordare presupune o reorganizare structurală prin care se urmărește mobilizarea întregii populații, provocând dispariția frontierei tradiționale dintre zona civilă și cea militară. Scopul este de a implica societatea civilă în cea mai mare măsură posibilă pentru a asigura reziliența în fața noilor forme de conflict desfășurate prin metode hibride.
La mijlocul lunii septembrie 2026, NATO a publicat noile sale orientă de reziliență, denumite Baseline Requirements for Resilience. Acestea vizează asigurarea continuității serviciilor esențiale, precum apa, energia și telecomunicațiile, prin acordarea accesului prioritar infrastructurii și implicarea populației. În paralel, Uniunea Europeană colaborează activ prin aplicarea Strategiei europene pentru o Uniune a pregătirii comune, încercând să consolideze capacitățile de răspuns ale continentului.
Tendințele de apărare variază semnificativ în funcție de regiune, însă există o direcție comună spre utilizarea specialiștilor civili. În Europa de nord, țări precum Finlanda, Suedia și Statele Baltice adoptă măsuri precum reintroducerea serviciului militar obligatoriu, așa cum s-a întâmplat și în Lituania sau Croația. În Europa Occidentală, se observă o tendință generalizată de a considera că apărarea nu mai poate fi gestionată exclusiv de armatele de profesioniști.
România trebuie să analizeze opțiunile privind operaționalizarea articolului 42.7 din Tratatul UE, în urma atacurilor cu drone suferite de infrastructurile europene. Această clauză de asistență mutuală include prevederi pentru mobilizarea industrială și civilă transfrontalieră. Este necesară o discuție publică la nivelul Parlamentului și al CSAT despre planurile de cooperare, costurile acestora și modul în care companiile civile vor fi implicate în procesul de apărare.
Evoluția securității europene este marcată de integrarea tehnologiilor avansate prin Proiecte europene de apărare de interes comun (EDPCI). Acestea, precum proiectul Freya, se concentrează pe lupta împotriva dronelor, supraveghere și cybersecurity, integrând experiența ucraineană și sistemele civile inovative. Aceste inițiative urmăresc consolidarea capacităților tehnologice necesare pentru a răspunde eficient provocărilor actuale de securitate și atacurilor asupra infrastructurii critice.
