Stephen Walt, profesor de relații internaționale la Harvard și reprezentant al școlii realiste americane, a publicat un text în Foreign Policy care analizează situația securității europene. Autorul introduce conceptul de „paradoxul dureros al reînarmării europene”, sugerând că nivelul actual de armament, deși este justificat de contextul geopolitic, ar putea impune necesitatea unor investiții și mai masive în viitorul apropiat. Analiza sa este considerată provocatoare pentru capitale precum Varșovia, Vilnius și București.
Conform lui Stephen Walt, Europa a trecut printr-o trezire brutală din cauza noilor realități de pe continent. Invazia rusă din Ucraina, împreună cu tacticile de sabotaj și utilizarea războiului hibrid, au expus limitele puterii civile în fața amenințărilor directe. Aceste evenimente au forțat statele europene să își reevalueze capacitățile de apărare, realizând că structurile de securitate existente nu sunt suficiente pentru a contracara agresiunile actuale.
Un factor critic menționat în analiza sa este schimbarea poziției Statelor Unite față de partenerii europeni. Stephen Walt subliniază că ostilitatea administrației Trump față de Uniunea Europeană a creat o incertitudine majoră. În acest context, retragerea treptată a trupelor americane de pe teritoriul european și tendința președintelui de a favoriza Rusia în detrimentul Ucrainei au schimbat paradigma securității, lăsând Europa fără un garant tradițional.
Teza centrală a profesorului de la Harvard este că europenii nu se mai pot baza pe „Unchiul Sam” ca pe primul intervenient în cazul unui conflict. Această lipsă de siguranță garantată de SUA obligă statele continentului să preia responsabilitatea propriei apărări. Procesul de reînarmare este văzut ca o reacție directă la faptul că protecția americană nu mai este o constantă certă în arhitectura de securitate a Europei.
Această evoluție reflectă o schimbare profundă în echilibrul de putere global, unde autonomia strategică devine o necesitate de supraviețuire. Dacă statele europene nu își vor consolida propriile forțe, ele vor rămâne vulnerabile în fața presiunilor externe. Paradoxul menționat de Stephen Walt sugerează că încercarea de a atinge un nivel de siguranță poate duce la o competiție permanentă de resurse militare pe termen lung.
Contextul securității europene este marcat de o perioadă de instabilitate crescută, în care metodele de război hibrid și sabotaj au devenit instrumente frecvente de destabilizare. Această realitate a forțat liderii politici să treacă de la o abordare bazată pe diplomație și putere civilă la una axată pe reconstrucția capacităților militare de masă, pentru a răspunde provocărilor directe de pe frontul estic.
