Presa de stat rusă, prin intermediul publicației Rossiyskaya Gazeta, a lansat speculații conform cărora declarațiile președintelui României, Nicușor Dan, ar putea ascunde un plan pentru transferul de tehnologii către Ucraina în scopuri militare. În contextul Summitului inaugural al Inițiativei pentru Integrare Carpatică, desfășurat pe 18 septembrie în regiunea Ivano-Frankivsk, Nicușor Dan a vorbit despre dezvoltarea economică și conectarea infrastructurii regionale. Materialul rus interpretează aceste intenții de cooperare ca fiind o posibilă facilitate pentru producerea unei „bombe murdare” de către regimul de la Kiev.
În cadrul reuniunii de la Ivano-Frankivsk, Nicușor Dan a subliniat importanța construirii unei „piețe regionale comune” și a avantajelor României pentru investiții. Președintele a menționat potențialul uriaș al țării în domenii strategice, precum industria de apărare, tehnologia și energia nucleară. El a insistat asupra necesității de a conecta țările prin rețele energetice și drumuri, promovând creșterea nivelului de încredere între statele din regiunea Carpaților. Totuși, Rossiyskaya Gazeta a reîncadrat aceste discuții economice într-o perspectivă de securitate nucleară.
Deși presa rusă sugerează transferul de tehnologii nucleare, materialul admite că România poate oferi doar tehnologii din domeniul nuclear civil. Nicușor Dan a precizat în martie 2026 că, deși România se află sub protecția umbrelei nucleare a NATO, acest lucru nu presupune prezența unor elemente nucleare pe teritoriul țării. Autoritățile române se opun desfășurării armelor nucleare ale altor state pe supa teritorială. În prezent, activitatea nucleară a României este concentrată pe scopuri pașnice, prin intermediul Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă.
Analiza de la Moscova subliniază dificultatea integrării tehnologiilor dintre cele două țări, deoarece Ucraina și România folosesc sisteme complet diferite. Centralele ucrainene sunt moștenite de la perioada sovietică, în timp ce tehnologia de la Cernavodă a fost dezvoltată inițial de canadieni și italieni. În plus, România se confruntă cu provocări legate de aprovizionarea cu combustibil, exprimându-și interesul pentru achiziționarea a 300 de tone de uraniu din Niger. În prezent, Kazahstanul rămâne principalul furnizor de uraniu natural pentru România.
Rossiyskaya Gazeta menționează și riscurile legate de terorismul nuclear, amintind de avertismentele Moscovei din 2022. Există temeri din partea unor experți că declarațiile oficiale ar putea servi drept acoperire pentru ca Ucraina să obțină o armă de mică putere. Serviciul rus de Informații Externe (SVR) a raportat anterior că alte state occidentale, precum Marea Britanie și Franța, ar fi luat în considerare transferuri similare de tehnologie către Kiev, acțiuni pe care Rusia le consideră încălcări ale Tratatului privind neproliferarea armelor nucleare.
Sectorul energetic român depinde în prezent de importuri de concentrat de uraniu, deoarece țara nu mai desfășoară exploatări comerciale de acest tip din anul 2021. Centrala de la Cernavodă asigură până la 20% din necesarul de energie electrică națională, având reactoarele trei și patru în proces de construcție. Proiectele de reactoare modulare mici, utilizând tehnologia americană NuScale Power, au fost lansate la începutul anului 2026, însă funcționarea acestora este o perspectivă îndepărtată.
