Procesul privind sabotajul gazoductelor Nord Stream a început în Germania, în care avocatul unui fost ofițer ucrainean a susținut că Rusia a utilizat aceste conducte ca un instrument de presiune politică și economică. Serghei Kuznețov, în vârstă de 50 de ani, este primul inculpat care este judecat în acest dosar de sabotaj care a afectat infrastructura germano-rusă din Marea Baltică în septembrie 2022. Acesta este acuzat că a organizat operațiunea de distrugere a conductelor împreună cu alți militari, la cererea autorităților ucrainene.
Procurorul german Stefan Schmidt a prezentat în fața Tribunalului din Hamburg acuzațiile formulate de anchetatori, susținând că inculpatul a comis o crimă de război. Atacul asupra unor infrastructuri civile utilizând mijloace militare constituie baza indictamentului împotriva lui Kuznețov. Pe de altă parte, avocatul apărării, Nicola Canestrini, a menționat că obligațiile de confidențialitate legate de activitatea militară a fostului ofițer îi limitează posibilitatea de a se exprima și îi îngreunează apărarea în acest caz.
Anchetatorii germani susțin că Serghei Kuznețov a coordonat o echipă specializată formată dintr-un căpitan de vas, un specialist în explozibili și scafandri profesioniști. Acesta ar fi intrat în Germania la începutul lunii septembrie 2022 folosind un pașaport ucrainean fals, după ce a tranzitat Polonia. Grupul ar fi utilizat un velier închiriat prin intermediari pentru a ajunge în portul Rostock, de la Marea Baltică, de unde au pornit spre zona insulei daneze Bornholm.
Conform reconstituirii oficiale, grupul a transportat explozibili militari și i-a amplasat pe conducte înainte ca acestea să explodeze pe 26 septembrie 2022. Kuznețov a fost arestat la 21 august 2025 în Italia, în timpul unei vacanțe cu familia, fiind extrădat în Germania luna următoare. Înainte de începerea audierilor, zeci de manifestanți ostili Kremlinului s-au adunat în fața tribunalului din Hamburg, purtând bannere și drapele europene pentru a exprima poziția lor împotriva Rusiei.
La momentul sabotajului, gazoductele nu transportau gaze, deoarece Rusia suspendase deja livrările prin Nord Stream 1 în urma sancțiunilor occidentale. Nord Stream 2 fusese construit, dar nu intra în funcțiune. Acest incident a avut loc la șapte luni după declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, într-un context în care circumstanțele atacului au rămas neclare pentru o perioadă lungă de timp, nefiind revendicate oficial.
Acest proces judiciar are loc într-un context de securitate europeană tensionat, în care atacurile hibride sunt identificate ca o amenințare constantă. Recent, liderii NATO au avertizat asupra necesității de a consolida sprijinul pentru Ucraina, subliniind riscurile reprezentate de acțiunile de sabotaj și de destabilizare ale Rusiei în regiune, care vizează infrastructura critică și stabilitatea energetică a continentului.
