Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că președintele Rusiei, Vladimir Putin, este pregătit să ordone atacurile asupra teritoriului Ucrainei doar în ziua desfășurării alegerilor, dacă acestea vor avea loc. Această propunere vine într-un context în care Moscova susține că Ucraina refuză organizarea scrutinului și împiedică încheierea conflictului armat. Rusia afirmă că este dispusă să asigure o pace durabilă, însă respinge în mod repetat cerințele de încetare necondiționată a focului.
Declarația lui Dmitri Peskov a fost o reacție la solicitarea președintelui Volodimir Zelenski de a stabili o perioadă de 60 de zile pentru organizarea alegerilor. Peskov a subliniat că Federația Rusă nu pledează pentru un armistițiu temporar, ci urmărește o stabilitate pe termen lung pentru generații viitoare. Totuși, autoritățile ruse au menționat că calendarul negocierilor a fost influențat de acțiunile ulterioare ale părții ucrainene, deși Moscova s-a declarat dispusă să relueze discuțiile imediat după alegerile pentru Duma de Stat.
Propunerea rusă de a suspenda loviturile doar pentru o singură zi ignoră dificultățile logistice și de securitate majore pentru procesul electoral. Codul electoral al Ucrainei prevede 90 de zile pentru procesul prezidențial, iar Comisia Electorală Centrală a propus o perioadă suplimentară de șase luni după încetarea legii marțiale. Organizarea secțiilor de votare în zonele amenințate de artilerie și drone, precum și gestionarea votului pentru milioane de cetățeni aflați în forțele armate sau în străinătate, necesită garanții de securitate mult mai extinse.
În prezent, Ucraina se confruntă cu obstacole semnificative, inclusiv necesitatea actualizării registrelor electorale pentru refugiați și extinderea posibilităților de vot în afara țării. Rusia a reacționat la atacurile ucrainene asupra Moscovei și asupra comisiilor electorale din noile regiuni ale Rusiei, utilizând aceste incidente pentru a contesta legitimitatea conducerii de la Kiev. În același timp, Moscova continuă să impună condiții politice și teritoriale dure, solicitând retragerea trupelor ucrainene din regiunile Donețk, Luhansk, Herson și Zaporijjia.
Narațiunea Kremlinului despre pace este contestată prin faptul că Rusia condiționează încetarea ostilităților de renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO și de cedarea unor teritorii. În iunie 2024, Vladimir Putin a cerut controlul asupra unor zone pe care armata rusă nu le controla efectiv. Această abordare transformă propunerea de suspendare a atacurilor într-un instrument de presiune politică, prezentând Rusia ca un garant al democrației, în timp ce refuză monitorizarea internațională independentă a propriilor scrutinuri.
Propaganda rusă a început să conteste legitimitatea lui Zelenski încă din aprilie 2024, când mandatul său urma să expire. Totuși, conform articolului 108 din Constituția Ucrainei, președintele își exercită atribuțiile până la învestirea succesorului. Această strategie de comunicare a Kremlinului urmărește utilizarea imposibilității de a desfășura alegeri în siguranță pentru a submina autoritatea de la Kiev, în condiții în care Rusia continuă să atace infrastructura energetică ucraineană.
