Emisarii speciali ai lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, au prezentat o propunere care vizează reluarea tranzitului de gaze naturale rusești prin teritoriul Ucrainei. Această inițiativă este prezentată drept un potențial „stimulent economic” ce ar putea servi drept pilon în cadrul unor viitoare negocieri de pace. Washingtonul consideră că acest mecanism ar putea ajuta Kievul financiar, oferindu-i în același timp un motiv pentru a încuraja Moscova să încheie operațiunile militare desfășurate pe teritoriul ucrainean.
Conform informațiilor furnizate de Kyiv Post, negociatorii americani susțin că restabilirea fluxurilor prin conductele rusești către Europa ar putea genera venituri valoroase din tranzit, fonduri care ar putea fi direcționate către reconstrucția Ucrainei de după război. În același timp, reluarea acestor tranzacții comerciale ar putea oferi Kremlinului un stimulent economic pentru a opri acțiunile militare. Washingtonul anticipează, de asemenea, că presiunea inflației și costurile ridicate ale energiei vor determina consumatorii europeni să solicite surse de aprovizionare mai ieftine.
Propunerea include în discuții și aspectul gazoductului Nord Stream 2, însă ideea a întâmpinat o opoziție fermă din partea aliaților europeni. Germania a manifestat cea mai vehementă rezistență, prin intermediul consilierului pe probleme de securitate al cancelarului Friedrich Merz, Günter Sautter, și al fostului ministru al Economiei, Robert Habeck. Aceștia au respins categoric ideea de a restabili dependența de hidrocarburile rusești, în ciuda presiunilor politice exercitate intern de partidul AfD.
Oficialii europeni și unii reprezentanți ucraineni au exprimat îngrijorări legate de impactul acestui plan asupra sancțiunilor aplicate Moscovei. Reluarea fluxurilor energetice ar putea genera miliarde de dolari în valută forte, ceea ce ar submina pachetele de sancțiuni impuse de Europa. Există temeri că aceste fonduri vor fi utilizate de Moscova pentru a susține direct industria de apărare, ceea ce ar complica procesul de negociere transatlantică privind arhitectura de securitate postbelică și ar putea influența garanțiile de securitate pentru Kiev.
Această inițiativă face parte dintr-o arhitectură de reglementare mai amplă, analizată de Casa Albă, care vizează relațiile viitoare dintre NATO și Rusia, precum și aranjamentele teritoriale. Washingtonul explorează aceste soluții pe termen lung pentru a stabili cadrul securității în regiune. Totodată, unii oficiali sugerează că SUA ar putea urmări obținerea unei părți din veniturile comerciale generate de reluarea acestui comerț cu gaze, într-un efort de reglare a noilor dinamici economice.
Contextul geopolitic rămâne tensionat, în condițiile în care Vladimir Putin a declarat că vrea o „zonă de securitate” de-a lungul frontierei cu Ucraina, menționând că acest aspect nu va fi subiect de negocieri. În paralel, discuțiile despre securitate și reconstrucție continuă să fie complicate de pozițiile divergente ale aliaților NATO și de necesitatea de a asigura stabilitatea energetică în Europa fără a finanța efortul de război al Rusiei.
