Rusia organizează, în perioada 18-20 septembrie, alegeri legislative într-un regim de control strict, în care o opoziție reală este absentă. Acest scrutin este privit de Kremlin ca un indicator al opiniei publice în raport cu războiul din Ucraina, care intră în al cincilea an de conflict. Votul va avea loc inclusiv în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia, fiind primul scrutin de acest tip de la lansarea invaziei ruse în februarie 2022.
Partidul lui Vladimir Putin, Rusia Unită, este considerat sigur că va obține majoritatea celor 450 de locuri din Duma de Stat. Din acest număr total, jumătate vor fi stabilite prin vot pentru liste de partid, iar cealta jumătate prin alegeri în circumscripții uninominale. Doar formațiunile care susțin conducerea actuală și războiul pot participa, precum Partidul Comunist, O Rusie Justă, LDPR sau Oameni Noi. Partidul Iabloko, singura formațiune anti-război activă, a fost exclus din procesul electoral.
Un diplomat european a descris acest proces drept o „o adevărată înscenare”, subliniind că este un ritual esențial pentru autorități. Politologul rus exilat Nikolai Petrov a explicat că, deși rezultatele sunt „predeterminate”, scrutinul servește la demonstrarea loialității cetățenilor, similar cu perioada Uniunii Sovietice. În acest context, campania electorală este extrem de puțin vizibilă, afișele oficiale fiind singurele care promovează sloganul „Vocea ta este puterea Rusiei”.
Tensiunile sociale sunt amplificate de intensificarea atacurilor ucrainene asupra teritoriului rus, care au provocat penurii de combustibil și pagube economice. Există temeri în rândul populației privind o posibilă nouă mobilizare militară, după ce în 2022 Rusia a mobilizat aproximativ 300.000 de rezerviști. Totuși, experta Tatiana Stanovaia de la Centrul Carnegie Rusia-Eurasia consideră că o nouă mobilizare este puțin probabilă, deoarece autoritățile depun eforturi pentru a calma temerile cetățenilor.
Represiunea politică a fost intensificată semnificativ, iar principalii opozanți se află în exil, în închisoare sau au decedat. Un exemplu relevant este cazul lui Aleksei Navalnîi, care a murit într-o închisoare rusă în 2024. Această lipsă de opțiune reală este confirmată și de mărturia unei tinere de 18 ani din Moscova, Evdokia, care a declarat că va opta pentru Oameni Noi după ce dorința de a vota pentru Iabloko a fost blocată de realitatea politică.
Istoria alegerilor în Rusia este marcată de episoade de instabilitate, precum în 2011, când acuțiile privind fraudele electorale au declanșat cele mai ample proteste de după sfârșitul Uniunii Sovietice. În prezent, procesul de vot se desfășoară într-un climat de cenzură severă, în timp ce războiul afectează viața cotidiană a populației rusești, inclusiv în regiunile aflate la mii de kilometri de frontul de luptă.