Un nou sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) relevă o percepție critică a populației ucrainene față de administrația președintelui Volodimir Zelenski. Conform datelor publicate de Kyiv Post, aproximativ 72% dintre respondenți consideră că Volodimir Zelenski poartă o responsabilitate personală pentru actele de corupție comise de persoanele din anturajul său politic. Această cifră reflectă o tensiune socială semnificativă în raport cu modul în care este gestionată integritatea în cadrul structurilor de guvernare.
Institutul subliniază că acest rezultat nu trebuie interpretat ca o acuzație directă de participare la acte ilicite de către președinte. În schimb, respondenții par să înțeleagă conceptul de responsabilitate într-un sens politic, considerând că un lider trebuie să răspundă pentru comportamentul colaboratorilor săi. Analiza datelor arată o polarizare clară în funcție de încrederea în lider: printre cei care au încredere deplină în Zelenski, doar 3% îl consideră responsabil, în timp ce la cei fără nicio încredere, rata urcă la 85%.
În cadrul studiului, participanții au fost invitați să identifice cele mai presante probleme de țară, alegând maxim trei dintr-o listă de 12 opțiuni. Corupția din guvern a fost menționată de 50% dintre cetățeni, fiind urmată de atacurile cu rachete și drone, care au fost semnalate de 40% dintre respondenți. Alte teme importante au fost incompetența guvernului, salariile și pensiile mici, activitatea centrelor de recrutare militară, creșterea prețurilor și situația de pe front.
Sondajul evidențiază, de asemenea, o percepție negativă asupra evoluției integrității statului de la începutul conflictului. Aproximativ 72% dintre cei chestionați susțin că nivelul corupției din Ucraina a crescut de la începutul invaziei rusești la scară largă, în timp ce doar 6% consideră că acesta a scăzut. Deși problemele militare, precum atacurile sau situația de pe front, rămân o preocupare majoră pentru 53% dintre cetățeni, nemulțumirea față de guvern și corupția au fost menționate de 64% dintre respondenți.
Studiul a fost realizat prin metode de interviu telefonic, implicând un eșantion de 1.002 adulți în perioada 12-21 septembrie, exclusiv în zonele controlate de guvernul ucrainean. Rezultatele nu includ persoanele care locuiesc în teritoriile ocupate de Rusia sau pe cei care au părăsit țara după februarie 2022. Institutul a precizat că marja de eroare variază și că contextul specific al războiului poate introduce anumite distorsiuni în datele colectate.
Evoluția acestor percepții sociale are loc într-un context de securitate extrem de volatil, marcat de atacuri constante asupra infrastructurii și zonelor civile. În timp ce populația se confruntă cu presiunea constantă a atacurilor rusești, precum cele asupra unor academii din Kiev sau a țintelor civile, preocuparea pentru stabilitatea instituțiilor interne și combaterea corupției devine un factor critic pentru reziliența statului.
