Discuțiile privind succesiunea politică la conducerea Ucrainei au căpătat un nou impuls după declarațiile lui Trump, conform cărora este timpul ca țara să aibă un nou președinte. În acest context, analiza publicatiei Newsweek identifică patru figuri politice care ar putea intra în calcul pentru funcția de președinte. Această dezbatere apare într-un moment în care presiunea politică asupra lui Zelenski pare să crească, deși organizarea unor alegeri rămâne un subiect complex din cauza condițiilor de război.
Valeri Zalujnîi, fost comandant-șef al armatei și actual ambasador la Londra, este considerat unul dintre cei mai puternici adversari ai actualului președinte. Un sondaj realizat de Rating Group îl plasează pe Zalujnîi și pe Zelenski în primele poziții într-un scenariu electoral ipotetic. În timp ce aproximativ 23% dintre respondenți l-ar vota pe Zelenski, peste o cincime l-ar susține pe fostul comandant al armatei. Zalujnîi deține un avantaj în ceea ce privește încrederea, fiind susținut de 64% dintre cetățeni, față de 53% pentru Zelenski.
O altă figură remarcabilă este Kirilo Budanov, care a devenit cunoscut în timpul războiului. Datele citate de Newsweek arată că aproximativ 53% dintre ucrainenii intervievați declară că au încredere în el, iar 6,7% l-ar vota în primul tur al unor viitoare alegeri. De asemenea, în calcule apare Mihailo Fedorov, fost vicepremier și ministru al Apărării. Acesta beneficiază de o cotă de încredere de aproximativ 38%, iar 7,6% dintre respondenți au declarat că l-ar vota într-un prim tur al scrutinului.
Ultimul nume menționat este Petro Poroșenko, care a ocupat funcția de președinte al Ucrainei între anii 2014 și 2019. În prezent, acesta activează ca deputat al opoziției și rămâne o voce importantă împotriva actualei puteri, după ce a pierdut alegerile din 2019 în fața lui Zelenski. Deși aceste nume sunt menționate în analize, niciunul dintre acești candidați nu și-a anunțat oficial o eventuală candidatură, iar discuțiile privind succesiunea rămân, în prezent, la nivel de ipoteză.
Organizarea alegerilor este blocată de legislația ucraineană, care nu permite desfășurarea unui scrutin în timpul legii marțiale instituite după invazia rusă din februarie 2022. Autoritățile de la Kiev invocă dificultățile majore de securitate care ar presupune un astfel de proces în timpul războiului. Zelenski a menționat însă că autoritățile ar putea organiza alegeri dacă Rusia ar accepta o încetare totală a focului pentru o perioadă de 60 de zile. Totuși, 71% dintre cetățeni se opun organizării alegerilor în condițiile actuale.
Contextul securitar din regiune rămâne extrem de instabil, afectând direct deciziile politice de la Kiev. În timp ce discuțiile despre schimbarea leadership-ului continuă, Rusia continuă să exercite presiune prin diverse metode, iar securitatea națională este prioritatea numărul unu. Această stare de alertă constantă explică motivarea autorităților de a menține regimul de lege marțial, care suspendă procesul electoral obișnuit pentru a proteja integritatea statului în timpul conflictului armat.
