Președintele Zelenski a promulgat luni noua lege care vizează extinderea posibilităților de utilizare a limbilor minorităților naționale în Ucraina. Această măsură legislativă a fost adoptată de Parlamentul ucrainean prin votul a 266 de deputați, depășind astfel majoritatea necesară pentru implementarea textului. Noua reglementare permite utilizarea limbilor care sunt oficiale în cadrul Uniunii Europene sau ale popoarelor autohtone în procesul educațional și în comunicarea din instituțiile de învățământ.
Decizia legislativă răspunde unei dintre principalele cerințe formulate de Budapesta pentru avansarea discuțiilor de aderare. Ungaria a condiționat procesul de integrare de o mai bună respectare a drepturilor minorității maghiare din regiunea Transcarpatia, zona din vestul țării unde există o populație numeroasă de vorbitori de limba maghiară. Ministrul maghiar a Afacerilor Externe, Anita Orban, a subliniat că această măsură era o condiție necesară pentru continuarea negocierilor în vederea aderării Ucrainei la UE.
Prim-ministrul ungar Peter Magyar a salutat adoptarea textului, considerând că reprezintă un semnal bun pentru restabilirea încrederii între cele două părți. Deși a menționat că există încă multe aspecte de soluționat pentru îmbunătățirea relațiilor bilaterale, el a afirmat că liderii celor două țări au parcurs primii pași către o soluționare a situației. Această schimbare de abordare a avut loc după ce Ungaria a ridicat veto-ul asupra deschiderii negocierilor în luna iunie.
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a descris această acțiune ca fiind un pas decisiv și esențial pentru ca Ucraina să avanseze cu reformele solicitate. În ciuda atacurilor neîncetate ale Rusiei împotriva civililor, ea a declarat că Uniunea Europeană este hotărâtă să continue pregătirea viitorului Ucrainei în cadrul comunității. Între timp, omologul ucrainean, Andrii Sîbiha, a indicat că această lege ar putea permite UE să ofere marți, la Luxemburg, undă verde oficială pentru două noi grupuri de negociere.
Contextul politică de protecție a minorităților a fost marcat de tensiuni de la nivelul guvernului condus de Viktor Orban, care a blocat discuțiile privind aderarea Ucrainei la UE după adoptarea unei legi în 2017. Acea legislație impunea limba ucraineană ca limbă principală de predare în învățământul secundar, fapt ce a generat conflictul cu Budapesta. Tensiunile au persistat chiar și după schimbarea majorității guvernamentale din Ungaria, cu acuzații constante că Kievul nu își respectă angajamentele față de comunitatea maghiară.
Procesul de integrare europeană al Ucrainei are loc într-un context de securitate extrem de instabil, marcat de conflictul continuu cu Rusia. Pe lângă presiunea militară, factori precum superioritatea aeriană a Rusiei, impactul iernii și rezultatele alegerilor din SUA sunt identificate ca elemente care pot influența capacitatea de rezistență a Ucrainei în acest proces de reformă structurală.